Copilaria – haine grele!

Se spune ca perioada copilariei este cea mai frumosa, cea mai usoara, lipsita de griji si responsabilitati. Inocenta, naiva si plina de prostii. Totul este permis, pentru ca in perioada aia trebuie sa experimentezi, sa inveti, sa intrebi. Ai voie sa faci prostioare nevinovate.

Dar… ce se intampla cand parintii tai iti iau acest drept? Cand te trateaza ca un om care ar trebui sa stie totul inca de cand a iesit din pantece? Cand orice greseala iti este taxata? Cand orice gand iti este interzis? Ce faci atunci?

Nimic, pentru ca tu nu stii cum este viata. Tu crezi ca asa este bine, cum spune mama, tata, invatatoarea, chiar daca in sufletul tau se intampla altceva. Si asa iti petreci copilaria, cu jigniri de la mama, ca ai spus o prostie, cu o bataie de la invatatoare ca n-ai stiut, cu o palma de la tata, ca ai umblat unde nu trebuie. Fara sa-ti dai seama, devii un robot condus de societate. Fara personalitate, cu frica de a spune ceva, ca nu cumva sa fii judecat asa cum o faceau parintii tai. Iti urasti copilaria mai mult ca orice, nu vrei sa mai auzi niciodata de ea. O ingropi, fara sa prea multe raspunsuri.


Multi asa isi duc viata, crescandu-si copiii dupa cum au fost crescuti si ei. Nu se informeaza, nu intreaba, se inchid in carapacea lor si devin niste frustrati. Iar asta afecteaza intreaga societate. Pentru ca, asa cum stiti, daca nu scoatem fructul stricat din cos, se strica toate la un moment dat.

Din fericire, informatia acum este accesibila tuturor. Desigur, ea nu vine singura la voi, ci trebuie s-o cautati, sa fiti curiosi. Atunci cand simtiti ca ceva nu este ok, sa incercati sa vedeti care este de fapt problema. Asa, cu siguranta unele probleme se vor rezolva.

Stiu ca este usor de spus. Si mai ales ca n-am un copil si nu stiu ce inseamna asta. Dar eu o iau logic.

Cand un copil greseste, nu este mai simplu sa-l intrebi de ce a facut aia, ce l-a determinat sa faca acea greseala, decat sa-i spui ”Esti prost, nu stii nimic. Numai greseli faci”?

Nu este mai simplu ca atunci cand spune o prostie sa-l intrebi de unde a auzit si daca stie ce inseamna, decat sa-i spui ”Numai tampenii ai in capul aia. Ceva bun n-ai fi in stare sa inveti”?

Nu este mai simplu ca atunci cand vine acasa si spune ca este batut de un alt coleg sa-l intrebi de ce, de unde a pornit cearta, sa asculti ambele variante si apoi sa tragi o concluzie?

Nu este mai simplu ca atunci cand vezi ca el isi schimba atitudinea sa incerci sa stai de vorba cu el? Sa fiti cei mai buni prieteni?

Este simplu, dar pentru asta este nevoie si de timp, rabdare si intelepciune.

Din pacate, nu multi parinti, invatatori etc. au cele de mai sus, de aceea s-a ajuns la aceste statistici. Insa, prin informatie, sunt sigura ca lucrurile se pot schimba in bine.

Acest articol este scris pentru campania ”Copiii fara etichete”, initiata de Salvati Copiii, cu partener social media BlogalInitiative.ro, iar ambasador Cristian China Birta ( aka chinezu.eu)

susa poze.

Daca ti-a placut...Share on FacebookShare on Google+Tweet about this on TwitterShare on LinkedIn

Comments

2 comments

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile necesare sunt marcate *